Pe tren. Spre Bucuresti.

Nu ma asteptam ca vagoanele trenului din miezul noptii sa se umple asa repede, astfel ca stam fiecare la locul lui si ne miram cat de multi suntem.
Desi benzina e scumpa, calatoria cu trenul e mult mai ieftina. Astfel din Arad pana in Bucuresti platesti aproximativ 100 de lei, iar pe motorina sau benzina costul creste semnificativ. Desigur ca avem parte de un disconfort si de un timp de tranzit mai mare, dar fiecare cu durerile lui.

Oricum pana acum totul e bine si frumos, data trecuta cand am plecat spre Bucuresti locomotiva s-a defectat imediat dupa Lugoj (am fost prin Timisoara) si am stat aproximativ 2 ore si jumatate in camp, iar in Bucuresti am ajuns cu intarziere de 3 ore.

Starea de liniste care ma incarca pozitiv si ciu-ul care imi creste treptat odata cu trecerea in revista a melodiilor unui top facut de armin van buuren care vine la Bucuresti in 15 octombrie (vezi themission.ro). Sper sa ajung si acolo.

Cand am venit de la Bucuresi cu ocazia festivitatii de premiere de la Orange First Step mi-am dat tot felul de filme trecand prin Valea Prahovei si am realizat pe loc ca imi place foarte mult in viata sa calatoresc si ca ma simt extraordinar de bine cand admir peisaje si cand am muzica buna in urechi si oameni pe pace in jurul meu.

Asa ca imi doresc sa ajung bine in Bucuresti, sa nu avem parte de intarziere, iar spre dimineata sigur voi ajunge in vagonul restaurant sa imi beau o cafea (sper sa fie buna) si sa privesc iarasi spre peisajele mirifice care le ofera Valea Prahovei.

Iar pana atunci ma lupt cu laptopul in brate, inca nu am ajuns la o intelegere cu proaspata mamica de vis a vis care se intinde pe aici. Dar nu e un deranj, e spre bine.

Si in ton optimist va salut, iar de-asemenea va marturisesc ca o tableta mi-ar fi extraordinara, iar un smart phone necesar.