O adunatura de "chestii"

Suntem un popor barfitor. Si o stim cu totii. Ne place sau nu ne place, intr-un final cu asta ne ocupam timpul.

Si nu fac referire la barfele de cartier sau barfele din cancan ori click ci vorbesc in general pentru ca de cate ori ne plictisim asta facem.

In loc sa discutam strategii, planuri de a face x sau y, conversatii care solicita un minim de inteligenta, noi ne lamentam la a judecata si analiza ce a spus o gaina sau un sifonar despre x sau y.

Am avut de a face cu diverse persoane, de la oameni inteligenti care merg la interviuri pentru posturi de directori nationali, de la manageri si antreprenori, de la oameni faini cu care poti iesi la o cafea pana la sefi care se ocupa cu sabotari, speculatii si cu probleme de ordin mintal care au impresia ca traiesc intr-un film in care ei sunt judecatori.

As vrea sa las la o parte egoismul, dar nu pot. Cu el alaturi nu poti avea echipa, nu poti muncii in echipa si nu poti avea rezultate ca si echipa. Sigur... individual dai roade, dar daca toate rezultatele se iau ca si echipa ce ai facut?

Oamenii care tin foarte mult la imaginea lor o sa te linseze cu proxima ocazie. Nu le pasa de adevarat si nici nu vor sa il afle atata timp cat le poate dauna imaginii lor. Si nu pentru ca au facut ei ceva, ci doar pentru ca pot cadea victime colaterale.

Si asa ca... te vor impinge in prapastie si te vei duce pe pustiu.

Am dat si peste sefi care pot conduce o echipa si care pot face ca rezultatele sa apara printr-un efort comun. Dupa ei iti pare rau cand pleci si stii sigur ca ii vei contacta si invita la un citro peste 1 luna sau peste 1 an. Din placere.

Am intalnit oameni care vorbesc cu tine la telefon si in acelasi timp se deplaseaza in baie pentru a se linisti.

Ce impresie pot sa iti faca acesti oameni si cum poti colabora cu ei?

Poti colabora cu greu si vei colabora pentru ca nu ai ce face, dar atunci cand streangul ti se va strange pe gat, fi pe faza, caci ei vor fi acolo sa impinga scaunul.

Am avut sef care la inceput de saptamana imi spunea intregul program printr-un telefon sau mesaj, iar cu acea persoana legatura s-a pastrat, chiar daca drumurile corporatiste s-au bifurcat.

Si butonul de "unfriend" nu degeaba e pus acolo si nu credeam ca va avea o atat de mare importanta, dar cursul vietii ne dovedeste ca are.

Am sef care te anunta la 10 pm care iti e orarul pe maine si care considera ca un esec sau o greseala a unui membru de-al echipei nu ar trebui sa ajunga la urechile celorlalti.

Si in caz ca ajunge si tot timpul ajunge, cand ceri socoteli pentru musamalizare ai intrat direct in ring, unde toata atentie se focuseaza pe tine, de parca ai fi facut ceva. Ai cerut doar explicatii.

Si cand asta deranjeaza trebuie sa iti dai seama ca ceva nu e bine si ca acea colaborare trebuie sa inceteze sau o mana mai puternica trebuie sa intervina.

Si cere ajutor mai sus si da drumul focului la cazan si astepta. Va exploda cazanul din cauza presiunii sau se va deschide robinetul si va functiona in parametri?

Si trecand la altceva zic ca:

Atunci cand un oarecare te abordeaza pe strada, beat cei drept, si iti cere o tigara ii dai. Pentru ca si tu ai fost beat si ai cersit tigari, iar daca el iti spune ca te vede detasat, iar mainile in buzunar si castile in urechi ii sugereaza ca esti rupt de lume si ca e prea devreme pentru asta incepi sa iti pui semne de intrebari.

Ii zici ca lumea e curva si rea, iar el confirma printr-un dat din cap. Si te lasa in pace si il lasi si tu si iti vezi de treaba ta.

Si poti pune o intrebare oricui: cum sa nu stau flexat si sa ma rupt de ea lume cand traim alaturi de animale?

Si nu animale la propriu, ci animale de oameni.

Oameni al caror comportament iti dau de gandit, iar daca mediul din care vin arata ca e unul cu bani si cu familie okay, te intrebi ce dracu s-a intamplat pe parcurs cu pruncul asta.

Si cateodata nu s-a intamplat nimic, asa e el, prost din fire. Chiar daca tatas-o si muma-sa sunt okay.

Alteori respectivul se altereaza si are probleme, dar cere ajutor si le rezolva.

Si cand ridic tonul sa stiti ca nu am baut 3 cafele ci doar nu mai pot si vreau rezolvare.

Si in principiu o vreau azi pentru ca pana maine se uita.

Iar daca tot ce e scris mai sus e fals si gresit imi pot recunoaste vina daca mi se aduce un argument si mi se arata ca am tras concluzii prea pripite. Nu am nici o retinere in a-mi cere scuze daca am gresit, precum nu am nici o retinere in a acuza daca mi se greseste.

Si cel mai important: daca tot acuzam, hai sa luam si atitudine. Sa facem, sa dregem, sa dam o finalitate acuzelor aduse.

Astazi am evadat. Plec din mocirla in care am fost ieri. Plec la oameni faini si seriosi.

Dar ma reintorc maine. Si nu pentru ca vreau. Ci pentru ca sunt nevoit.