Reducerile şi criza

Odată cu instalarea crizei am început să studiez preţurile de pe amazon.com şi eastbay.com în speranţa că se vor face reduceri substanţiale la articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cu ceva timp în urmă nu aşteptam reducerea şi nu mă interesa că produsul vizualizat astăzi peste 2 săptămâni poate fi la reducere, dar lucrurile se mai schimbă când banii nu mai sunt atât de mulţi.

Din păcate reducerile nu şi-au făcut apariţia , nu s-au micşorat preţurile, sunt aceleaşi ca înainte de criză. Bunurile de larg consum şi de calitate se vor căuta întotdeauna, indiferent de recesiunea economică, iar mărci puternice precum adidas şi nike îşi vor permite să menţină preţurile la acelaşi nivel, vor trece cu bine prin criză, chiar dacă profiturile nu vor fi fabuloase.

Mă aşteptam să fie reduceri în masă, doar ne-am obişnuit ca în vitrenele magazinelor importante din oraş să fie afişate reduceri de preţuri, dar nu e întotdeauna cum credem. Iată ce înseamnă să fi cineva pe piaţa mondială, să ai un buget bine pus la punct şi să ai siguranţa că produsele fabricate de tine se vor vinde indiferent de perioadă economica.

Revenind la ce am enunţat mai sus concluzionez că bunurilor de larg consum nu li se aplică reduceri substanţiale, pentru ele va exista tot timpul cerere. Exemplele pot să fie date şi în alte domenii, dar nu vreau să devagăm, acest post l-am scris pentru a face cunoscut că nu are rost să ne aşteptăm la reduceri din partea adidas şi nike pe siturile amazon şi eastbay.

Difficult Decisions

Situl antenei 3 are probleme

De ieri încerc să urmăresc înregistrările unor emisiuni pe situl antenei 3, însa se pare că se confruntă cu o problema de ordin tehnic. Deși această problemă a mai apărut în trecut cei de la maintenance au reusit să o elimine într-un timp relativ scurt. Mă amuză însa cum situl este actualizat constant şi nu e nimeni în stare să rezolve problema. Sigur că e plauzibil ca cei care îl actualizează să nu se ocupe de buna funcţionare.

Criza şi transportul în comun

De când a început semestrul 2, adică de aproximativ 3 săptămâni am reînceput să folosesc mijloacele de transport în comun. Spre surprinderea mea constat că numărul călătorilor este tot mai mare. Spre exemplu circul des cu troleul 14 şi nu prea mi s-a întâmplat să stau înghesuit, să mă chinui să îmi fac loc şi niciodata nu mi-am pus problema că nu pot urca în el pentru că e plin.

Temerile mi se adeveresc şi după cum spuneam de 3 săptămani circul înghesuit, mă înghesui ca o sarma, nu îmi vine să cred câtă lume circula mai nou. Plecând de la prezumţia că e criză şi că am început să strângem cureaua găsesc o explicaţie logică pentru ceea ce se întâmplă cu mijloacele de transport în comun. Am început să lăsăm maşinile deoparte şi iată-ne în plină criză cum profităm de ce apucăm.

Iniţial am crezut că RATT a redus numărul de autobuze, troleibuze etc dar se pare că nu e aşa. Administratorul forumului Ratt mi-a infirmat acest lucru printr-o monitorizare GPS a efectivului de troleibuze de pe linia 14. Ele circula tot la diferenţă maximă de 6 minute ca şi înainte de începerea crizei. Aveam impresia că metoda de a scăpa cât mai uşor din criză a Ratt-ului a fost reducerea numărului mijloacelor de transport în comun puse în slujba cetăţeanului. Bine că m-am înşelat. În mod cert Ratt are încasări mai mari datorită crizei. Oricum aştept o scumpire a tarifelor din partea lor.

Deci da, acesta este motivul pentru care ne înghesuim, ne-a atins criza pe toţi.

Criză: Părinţi care vând organele copiilor

Doi parinti din Bacau au fost arestati de ofiterii de la Crima Organizata in timp ce negociau vanzarea organelor copiilor lor pentru 10.000 de euro. Criza va inmulti numarul de saraci disperati care vor apela la traficul de organe sau de fiinte umane.
Romania ar putea deveni din nou un punct important pe harta traficantilor de fiinte umane. Specialistii spun ca recesiunea economica si saracia vor inmulti astfel de cazuri. In 2008, in conditiile unei economii neafectate de criza, traficul a ramas constant: 1.240 de cazuri inregistratrate de politie.

Iata ce suntem, iata ce ne facem,iata cum ne tratam semenii, suntem niste ordinari care pentru cateva mii de euro am vinde sufletele de langa noi.
Vinde-te pe tine mai jegosule! Nu iti vinde copii. I-ai facut, tine-i, ii datoria ta morala sa iti pastrezi copii si sa le oferi tot ce e mai bun.
Sa nu ai tupeul jegos sa folosesti scuza ca le oferi un viitor mai bun, ca nu ai posibilitati sa ii intretii. De ce i-ai facut daca nu ai posibilitati financiare?

La Bacau, doi betivi saraci au fost filmati in timp ce negociau pretul pe organele copiilor lor. Anchetatorii i-au prins pe cei doi, dupa ce acestia au semnat declaratii notariale, in care si-au exprimat acordul pentru transportarea copiilor in Timisoara pentru prelevarea de organe.
Unul dintre ei era dispus sa-si vanda cu totul fetita de 4 ani, spunand ca nu-i este de folos, fiind bolnava. Sursa: Acasa.ro

Underworld

Trilogia "Underworld" m-a captivat, am rămas cu gura cască, am fost capturat.
Celor ce le plac filmele cu vampiri, vârcolaci sunt invitați să vizioneze acest film.

Kate Beckinsale și Scott Speedman, joaca într-o poveste captivanta, care abunda în scene de acțiune la cote maxime, în intrigi care te țin cu sufletul la gura și în povesti de dragoste interzise, având ca fundal o dispută pierdută în negura timpului, între două triburi care se lupta într-un oraș gotic, atemporal.

De reținut: sunt 3 parți
Underworld
Underworld: Evolution
Underworld: Rise of the Lycans

Info: Imdb Cinemagia

Noul Cod Penal, mai blând cu corupţia

Pentru a comenta aceasta stire trebuie sa ai stomacul bine pus la punct, sa nu iti fie greata de ce se intampla, ce decizii si ce jocuri de interese se practica.

Ma rezum la a scrie ca as intelege intr-un fel decizia, deja fiecare isi pregateste culcusul in cazul unui colaps. Ne pregatim sa dam mita, ne pregatim sa luam mita, criza vine, nu discuta. In caz ca suntem prinsi iata ca ne vine in ajutor o sentinta mai mica. Daca bagam fata de milog, luam cu suspendare.

A new fish is in town

Zilele trecute am avut deosebita placere sa fiu poftit la o cina unde s-a servit Pangasius file. Pangasius este un peste oceanic, care si-a facut aparitia in marketurile si supermarketurile noastre.
Mi se pare genial ca pestele nu are oase si gustul este extraordinar.

Se poate manca fara probleme, nu trebuie sa fi reticent in privinta oaselor. Eu eram intotdeauna sceptic in a manca sau nu peste, imi aduc aminte cand in copilarie m-am trezit cu un os pe trahee si am avut nevoie de o interventie chirurgicala.
De atunci pestele aparea foarte rar in nutritie, dar mai nou de cand am descoperit Pangasius totul e delicios.

Ce se întâmplă doctore?

Odata cu modernizarea sistemului de colectare a deseurilor, s-a trecut la pubele de plastic si au fost eliminate deponeele alea din metal, mari si incapatoare.
Acum ne chinuim sa depozitam gunoaiele menajere in stramtoreala aia de pubela, 3 pubele la scara mea + 1 pubela pentru recilare.

Totul bine si frumos pana cand vrei sa arunci parti din mobila, garnise de lemn sau mai stiu eu ce materiale de constructii...... doar modernizam si noi, nu?

Stau cu diferite chestii mari pe balcon si ma intreb... unde dracu le arunc? In pubela nu intra, in zona nu mai exista chestii mari de colectat gunoaie... ce sa ma fac.... ce sa ma fac... sa sun la Retim dupa ceva pubela mai mare? Sa arunc bani aiurea? As putea.
Daca le pun langa pubele cei care se ocupa cu colectarea, mai pe scurt gunoierii nu le iau, stiu din proprie experienta si pe urma ma trezesc cu administratorul la usa, care imi reproseaza ca sunt nesimtit. Solutie nu mi-a oferit nici el.

Solutia ar fi sa imi iau un toporas si un firez de mana si da-i... taie pe ele. Daca aveti alte solutii va rog da-ti o mana de ajutor.

jesus....

Cel mai stupid sms primit vreodată de mine vine de o fostă colegă de liceu cu care tangenţele sunt minime, o văd de 2 ori pe lună şi atunci doar în trecere:

"ti se pare k am slabit f mult?pt k toata lumea ma intreaba dc..:("

jesus fetiţo....ai luat-o pe ulei....

Noul meu Dumnezeu: Rds link

Când m-am mutat iniţial la casă nouă aveam deja instalat net de la rds, abonament de 49 de lei lunar. După cateva luni bune mi l-am schimbat într-unul mai ieftin de 28 de lei, am considerat ca nu are rost să dau 20 de lei în plus, nu făceam zilnic download, deci nu aveam nevoie de o viteză extraordinară. Am zis că o să fie bine şi cu un abonament mai ieftin, diferenţa pe hârtie era de 5 Mb/s trafic extern. Heh... eram încrezător.

S-a semnat noul contract la începutul lunii decembrie, reprezentanta rds m-a asigurat că din luna ianuarie noul contract va intra in vigoare, deci voi plăti mai puţin. In ianuarie am aşteptat cu nerăbdare noua factură, aveam o presimţire şi clar că s-a adeverit. Nici o schimbare, era acelaşi abonament.

I-am sunat pe cei de la serviciul clienţi în speranţa unei rezolvări amiabile şi în favoarea mea, dar s-au scuzat că au fost sărbatorile şi că au avut mult de lucru."Ne pare rău, nu putem face nimic pentru dumnevoastră."
Mă întreb... odată cu naşterea lui Iisus se nasc şi noi abonaţi? Toţi îşi bagă internet de sarbători? Cel mai plauzibil răspuns e că au fost ocupaţi cu problemele lor personale şi nu s-au sinchisit să îmi rezolve contractul.
E adevărat că nu scria nicăieri termenul de punere în funcţiune, dar să zicem că am luat de bun ce mi s-a spus.

Trecând peste asta am ajuns să mă rog să îmi mearga netul constant, să mă rog să nu fiu silit să le sun pe doamnele de la rds şi să mă plâng că pică netul sau nu mă pot conecta, iar ele ca întotdeauna să îmi raspundă pe un tot politicos că sunt probleme în zona mea. Mă întreb... când plateam mai mult nu erau? Se întâmplă ceva când vreau eu să fac o schimbare?

Au trecut aproape 2 luni, problemele persistă, am momente când downloadez de minune şi mă pot conecta instant, însă momentele când am emoţii la conectare le depăşesc.

Hai rds, hai că poţi. Dă-mi şi mie loc în reţea!



Update and other: rdslink vs clicknet

Reformă în învăţamânt? În veci! Part 2

Ieri am scris un articol despre reforma din învăţământ, despre negocierile dintre sindicate şi ministrul educaţiei iar astăzi totul se concretizează în eliminarea orelor de dirigenţie.

Programa școlara obligatorie de la liceu nu va mai include orele de dirigenție, urmând ca activitatea dirigintelui să cuprindă organizarea unor întâlniri extracurriculare, la care să participe specialiști din diferite domenii de interes, excursii și ședințe cu anumiți elevi sau părinti.

Orele de dirigenție pot fi scoase din programa școlară obligatorie, pentru că nu este nevoie să stea toata clasa dacă sunt probleme cu câțiva elevi, pot să rămână la scoală elevii respectivi și, eventual, părintii acestora”, a precizat președintele executiv al Federației Educației Naționale (FEN), Theodor Fîrtolea, după discuțiile de joi dintre sindicaliști și reprezentanții Ministerului Educației pe baza restructurării programului obligatoriu al elevilor de liceu. Astfel, la liceele tehnologice se reintroduc orele de geografie și de istorie la clasa a XII-a. Sursa: Gardianul

Şi iată cum acel avânt al sindicatelor de a scoate religia, sportul a eşuat, acest lucru fiind dealtfel aşteptat.

Badea peste tot

Am rămas stupefiat când am auzit 2 fete de gimnaziu că discutau în expres emisiunea lui Mircea Badea de aseară. Fiind şi eu un fan am recunoscut imediat ideile şi expresiile lui Badea, jos pălăria pentru acele domnişoare care erau preocupate de criză, de instituţiile bancare şi de politica la cel mai înalt nivel.

M-am uitat atent la ele, păreau foarte entuziasmate, dar în acelaşi timp întristate pentru miliardarul în euro de ieri, care va fi milionarul în euro de azi.

Deci dragă Mircea, iată că te vorbeşte toată lumea oriunde.

Dă doamne!

Dacă citeşti atent ştirea îţi dai seama că ceva se întâmplă. Berceanu a luat atitudine de ceva vreme, citesc că da drumul lucrărilor, să fie o perioadă prosperă pentru noi?

S-ar putea! Poate pentru că lucrările vor fi executate de o firmă spaniolo - italiană, latini ca şi noi, dar poate cu mai mult spor de muncă. Sper din tot sufletul ca perioada de execuţie să nu depăşească 24 de luni. Oare o fi ceva?

Situaţie blog: 5 martie-12 martie 2009

Sunt dezamăgit de situaţia traficului pe blog, statisticile arată că mai mult de jumate din cei care au intrat au ieşit imediat, nearătându-se interesaţi.
Trebuie să gândesc o noua strategie de promovare, dacă aveţi idei vă rog să le susţineţi.

Partea bună e că am reuşit să stârnesc curiozitatea procentajului de 45 %, un lucru ce mă îmbucură. Statisticile mai arată că din cei rămaşi pe blog, un procentaj aproape maxim se reîntorc.

Aşadar... să ne citim sănătoşi în continuare!

Reformă în învăţamânt? În veci!

Când ai prea mult timp la dispoziţie îţi cauţi ocupaţie, aşa au decis şi cei din Sindicatele Libere din Învăţământ. Îşi caută de lucru, ceva să facă, să mai iasă în atenţia presei, a populaţiei şi oarecum să li se recunoască meritele şi statul pentru a nu le sta în gât mâncarea, când realizează că freacă buha aiurea şi of doamne muuult timp au frecat-o.

Şi stăteau ei liniştiţi în birourile lor, dădeau cu mousul de masă când nu reuşeau să termine soliterul, se lăfăiau în pizza, cafea şi ţigări, până când a venit unul şi a zis gata, trebuie să ne prefacem că facem ceva.

Şi uite că au luat atitudine. De câteva zile încoace se discută în mass-media despre reducerea orelor de sport şi religie în favoarea celor de istorie şi dirigenţie. Dorinţa ministru Ecaterina de a reduce numărul orelor de istorie, limbi străine şi sport a trezit la viaţă sindicatele, ele au sărit în acest miraj mediatic şi au propus ca orele de religie să devina opţionale, iar orele de muzica şi desen să dispară cu totul.

Iar tu ăla, liderule de sindicat care te lăsai mituit pentru a aplana grevele profesorilor şi a nu schimba în nimic situaţia cadrele didactice nemulţumite pe drept, te-ai trezit că ar fi bine să intervii, să aduci contra argumente, să mediezi, să intrii în joc în speranţa că noi cetăţenii de rând, lătratorii aştia, care ne uscăm gura degeaba, vom zice da!! sindicatele ne protejează şi v-om cotiza mai cu spor din salarii pentru ca tu să reintrii in bârlog şi să o freci la greu, aşa cum îţi place şi evident cum te-ai obişnuit.

Uite că pe mine nu m-aţi convins că sunteţi buni de ceva, rezultatele se văd de la sine. Cum aş putea să fiu atât de orb şi să nu îmi dau seama că sunteţi exact ca şi politicienii noştrii mult iubiţi, sunteţi nişte egoişti, nu vă pasă nici măcar de sistemul în care vor învăţa copii sau nepoţii voştrii.
Veniţi cu nişte propuneri stupide, imbecile, spuse la repezeală, speriaţi aţi fost când aţi aflat că trebuie dinou să vă prefaceţi că munciţi.

Şi iată cum Sindicatele Libere din Învăţamânt propun ca orele de muzică şi desen să dispară. Vor ca harul copiilor, cei ce vor deveni artişti să nu mai fie, vreţi să nimiciţi pe cei cărora le face plăcere să deseneze şi să fredoneze, ne lăsa-ţi dracului în aplicaţii liniare şi în teoria stringurilor.

Vă duelaţi în presă pe tema religiei, vreţi să ne distrageţi atenţia de la nesimţirea de care aţi dat dovadă când aţi venit cu soluţia voastră.
Un pic de jenă nu mai aveţi în voi! Sunteţi puşi acolo să munciţi, să aduceţi soluţii bune şi prospere, iar voi glumiţi şi aduceţi soluţii fără sens.

Stai liniştit băi lidere şi membrule de sindicat, joacă-te cu nervii noştrii, adu în faţa naţiunii înţeleptul tău sfat, continuă aşa, noi oricum ştim că nu valorezi nimic, eşti doar un nemernic cu statut!

Se poate!

Am rămas plăcut surprins într-o dimineaţă, când întâmplarea a făcut să mă aflu în troleibuzul 16 care a plecat de la Poşta Mare din Tm spre Spitalul Judeţean; ei lucrurile se complică când troleiu virează la dreapta şi chiar după intersecţie staţiona total aiurea, chiar şi pe o trecere de pietoni un Opel Kadet.

După experienţele anterioare mă aşteptam să aud urlete de clanxoane, înjurături, dar aşteptările mi-au fost spulberate de caracterul şoferului, de calmul exemplar şi atitudinea profesionistă de care a dat dovadă. A oprit în spatele lui şi a aşteptat ca eventualul şofer să pornească maşina şi să plece fără a schiţa un gest de nemulţumire sau impacientare.

Nu îl trăda nimic! Om, la 40 de ani, cu scaun la cap, a dat un exemplu că întradevăr se poate, se poate să ai răbdare şi să nu fi genul de om care aşteaptă scandalul la colţul străzii. Nu te laşi influenţat de atitudinea celorlalţi în trafic, rămâi consecvent şi stabil indiferent de situaţie.

Mi-a crescut inima în piept, m-am umplut de energie când am văzut că se poate!

Ho măi blogere! Nu fi animal!

Mai nou se discuta pe bloguri despre cei începători, despre vecinul lor de nişă, despre vecinul de acolo, despre blogerul x,y,z şi alfa. Cineva tot timpul vrea să fie masculul alfa, cineva tot timpul vrea să se creadă mai superior decât celalalt, iar din păcate în blogosferă fenomenul se accentuează.

Apreciez simţul aprig de aţi elimina concurenta pentru titlul de alfa man, dar las-o mai încet, jignirile încep să curgă, parcă undeva toţi eram oameni şi toţi ne-am născut fară nimic şi tot aşa v-om muri. Mai cugetează puţin la atitudinea ta, identifică-te ca om, nu ca animal şi încearcă să ai o atitudine potrivită, nu una dizgraţioasa, de animal de turmă.

Sigur că spiritul competiţional fierbe în sângele tău de daco-roman, doar suntem un popor de huligani, atacurile trebuie să curgă pentru a ne elimina concurenţa, dar mai potoleşte-te puţin, ieşirile tale sunt necontrolate, ai petrecut prea mult timp în colivia ta, în bârlogul tău, iar acum nu poţi veni ca o năpasta peste toţi şi sa te proclami cel mai cel.

Ho române! Ştiu că eşti bun la criticat şi la a arata cu degetul! De ce nu vrei să fi diplomat, să faci totul într-o manieră mai potrivită, mai roz? Ştiu că eşti inventiv şi am baza că vei reuşi să combini frustrările care te macină cu diplomaţia, iar o atitudine potrivita îţi va aduce într-un final un alt contur idei tale.

Nu dărâma ideile şi visele altora aşa rapid, doar pentru că poţi, iar dacă insişti să o faci fa-o mai subtil.

Dacă tu eşti în vârful scării şi eu vin în urma mă vei împinge sau îmi vei da o mana de ajutor?

Of blogule.....

Îmi aduc aminte când am aflat despre bloguri, eram fascinat. După ori pierdute printre postările blogerilor mi-a venit ideea să îmi fac un blog, mă consideram apt pentru a scrie. Am început sa mă documentez, sa analizez platforme, sa mă caut de bani pentru un hosting şi domeniu, iar într-un final am ajuns pe blogspot.

Am citit recent articolul lui Grim Cris, în mare ştiam cum stă treaba şi înainte de a mă apuca de blog, însă nu suficient. Mi-am pierdut ore bune pentru a configura blogul, pentru a-i găsi o tema potrivită, am împărtăşit idei şi am cerut ajutor când a fost nevoie. Într-un final situaţia o puteţi vedea şi voi.

Luat mai pe scurt, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Nu am crezut niciodată că o să îmi ia atâta timp să fac un blog, să postez, să îl promovez şi evident să mă documentez. Credeam că totul vine peste noapte, că utilizatorii se vor înghesui să comenteze şi să mă adauge în blogroll-ul lor. Ei nu a fost aşa, dar ce să fac… deja am intrat în hora, o sa mai joc cât pot şi voi vedea unde o să se ajungă.

Citeam pe forumuri cum că zilnic este nevoie să iţi dedici 2, 3 ore pentru blog. Mi se părea stupid, însa am văzut pe propria piele că aşa e. Mă gândeam că una doua merge totul, că arunci postul aşa… cât ai clipi, că îţi citeşti mailurile instant şi că promovarea se face de la sine. Am luat o palma, o să mă feresc de a doua.

E foarte important să ştii în ce te bagi şi să îţi faci o idee dacă e de tine sau nu!
Bafta tuturor!

Sari cu diploma!

O noua hotărâre a Camerei Deputaţilor face ca orice universitate să poată organiza cursuri postuniversitare (masterate, doctorate) fără un control de competenta al programelor de studii. De ce sunt atât de insistenţi deputaţii? Pentru că o treime din ei au legături cu instituţiile de învăţământ superior, mulţi dintre ei fiind profesori de diferite grade la aceste instituţii.

Ce nu mă mai mira deloc e că ei nu vor să aplice dorinţa majorităţii şi anume diplome credibile de masterat şi doctorat, în scopul unui sistem de învăţământ net superior, le este indiferent, principalul scop fiind atragerea cât mai multor absolvenţi în cursurile postuniversitare, deci atragerea cât mai multor bani.

Student fiind, nu pot să nu observ cu câţi bani se jonglează în universităţi, câte taxe se colectează şi ce profitabilă este asemenea afacere. Facultăţile în ultimii 10 ani au apărut ca ciupercile după ploaie, absolvenţii ies pe banda rulanta, calitatea învăţământului este îndoielnică, iar consecinţele nu uita să apară.

E de la sine înţeleasa decizia luata de către deputaţi, interesele personale sunt mai presus de orice cod etic.